Biserica se află în Ţara Lăpuşului, pe valea râului Lăpuş, şi a fost construită după invazia tătară de la 1661, eveniment evocat de inscripţia de la intrare: „de când au fostu robie în arde[a]lu”. Tradiţia ridicării bisericii în anul 1663 de către obştea satului, pe locul unei biserici mai vechi, a fost desigur ţinută vie de inscripţia de la intrare, nedatată dar uşor de fixat în timp. Trăsăturile constructive trimit spre aceeaşi perioadă de timp.

În anul 1785 a fost pictată de zugravii Radu Munteanu şi Nicolae Man; după cum specifică următoarea inscripţie din altar: „În anul 1785 această sfântă besăric[ă] s-au zugrăvit, în zilele prea înălţatului împ[ăra]t Iosif al doilea, arhireu neunit fiind ţăriai Ghedeon Nichitici, protopop Lador Ilie din Chiueşti, preoţi ai satului Mane popa Todor şi Vlaşin popa Ioan, şi au plătit robu lu[i Dumn]ezeu acesta Man Grigorie şi soaţa sa Ioană”. O inscripţie în naos precizează că: „În anul 1785 luna iunie 10 zile au început [a s]e zugrăvi acea[s]tă sf[â]ntă bi[seri]că şi s-au isprăvit [în lu]na lui sep[t]e[m]vrie 11 zile”. Tot în naos este evocată şi invazia tătară din 1717 şi apar semnăturile zugravilor: „Văleat din tătărime 1717. Zugravi fiind Muntean[u] Ra[du din U]ngureni şi Ma[n] Niculae de la Poian[a] Po[r]cului.…

Sursa / Mai multe detalii: Wikipedia, Wikipedia – Patrimoniul_mondial_UNESCO_din_România , UNESCO-WHC
Imagine:Biserca de lemn de la Șurdești, Maramureș” by The Traveller LB – Own work. Licensed under CC BY-SA 3.0 via Commons.